Trecând prin momente grele și toate lucrurile mă copleșeau…am încercat să rezolv rând pe rând fiecare lucru,dar...la un moment dat m-au copleșit….și nu mi-a mai rămas decât să mă rog…Mă rugam și așteptam ca Domnul să lucreze!! Pentru că de multe ori Dumnezeu lucra imediat sau în câteva zile.
Dar acum nu s-a întamplat așa….au trecut săptămâni și continuam să mă rog….și înca mă rog….o parte s-au rezolvat….dar mai greu….nu că mi-ar fi dator Dumnezeu….nu…doar că El ascultă rugăciunea!! Cred că Domnul ia aminte la rugăciunea celor cu inima curată!!
Într-o seară mă rugam și am simțit prezența Domnului mai tare ca niciodată și am început să Îi spun totul…. La un moment dat întreb:
“Doamne de ce unele lucruri care spui că se vor împlini nu se împlinesc!?” și vine și răspunsul: “Pentru că slujitorii Mei se cred stăpânii viei și nu mai vor să asculte glasul Meu.”
Am plâns mult….și mă întreb acum oare e chiar așa?
Ne credem stăpâni!? Ne este greu să facem voia Lui!? Oare nu mai îngrijim via!? Oare ne-am apucat noi să o curățăm!? Pe când stăpânul trebuie să o curețe nu noi…. Tu trebuie să iți faci treaba să o îngrijești…să o uzi…să o pazești!!
Sufletul nostru valoreaza așa mult….nu îl neglija…. Uneori toate îngrijorările și toate lucrurile acestei lumi ne atrag privirile de la Dumnezeu… Când vom fi acolo sus nu ne va întreba nimeni ce am avut pe pământ sau ce am fost… Vom da socoteală de isprăvnicia noastră!!
Vom fi întrebati ce am făcut cu via!!
Pentru că nu suntem stăpâni suntem împreună lucrători la vie….
Gândește-te….pentru ce lucrezi!? Sau nu mai lucrezi?….te crezi stăpân?….