Dragele mele,
Anul școlar 2007-2008, a fost ultimul an în care am slujit Domnului ca și învățătoare la grupa de copii Agape din Biserica Penticostală Vestea Bună Oradea, împreună cu o echipă de învățători maturi și dedicați (Emi Bițiș, Cristina Duma, Alina Sferle, Corina Ile) care au avut o chemare specială din partea lui Dumnezeu, aceea de a trasforma viața copiilor și de a-i ajuta să treacă pe puntea vieții.
A urmat o perioadă în care am stat înaintea Domnului în post și rugăciune, cerându-i lumină și direcție. Vroiam să știu ce dorește Dumnezeu să fac în continuare.
Duhul Sfânt care cunoaște voia lui Dumnezeu și care cunoștea și dorința mea, m-a inspirat și mi-a pus pe inimă o nouă lucrare: Rugăciunea de dimineață împreună cu surorile. M-am rugat Domnului să mă lumineze cum să inițiez acest grup de mijlocire, să mă călăuzească spre acele surori care vor accepta această lucrare, nu ușoară de altfel, deoarece e un preț de plătit. De asemenea m-am rugat și pentru un loc al întâlnirii noastre. Slăvit să fie Domnul, care a pus pe inima surorilor această dorință de a accepta chemarea la acest timp de rugăciune.
Cum femeile sunt o forță, ne-am mobilizat rapid și într-un timp scurt am început să ne rugăm zilnic de la ora 8 la ora 9, de luni până vineri în clădirea bisericii noastre. La prima noastră întâlnire, am ajuns la concluzia că problemele noastre sunt de fapt o invitație la rugăciune. Am început să ne rugăm specific pentru fiecare soră din grup și membrii familiei sale, pentru fiecare familie din biserică, pentru lucrătorii bisericii, departamentele existente cât și liderii și familiile acestora și mântuirea familiilor din cartier.
Prin tragere la sorț, fiecare soră a primit o stradă din cartier pentru care să mijlocească, încât tot cartierul să fie acoperit de rugăciune. Un dintre surori, scumpă și dragă mie, Decan Maria, mi-a povestit că a avut misiunea să se roage pentru strada Tileagdului. Într-una din zile când mergea pe această stradă s-a oprit în dreptul fiecărei case și s-a rugat pentru familia și căminul acela.
În fiecare zi, continuam să creștem în rugăciune, să-L chemăm pe Domnul și să strigăm către El, așa cum ne învață Scriptura. Am început să învățăm și să memorăm versete și capitole din Biblie. Am hotărât să stăm înaintea Domnului în zile de post. În rugăciunile noastre simple dar sincere, eram specifice. Prin credință ceream trezire spirituală, botez cu Duhul Sfânt, pace în țară și în familii, vindecare fizică și spirituală. Rugăciunea ne confirma credința noastră.
Într-o dimineață, sora Orz Maria, în vârstă de 70 de ani, ne-a mărturisit că are probleme cu mâna, ajungând în imposibilitatea de a o mișca. Cu credință ne-am rugat înaintea Domnului pentru vindecare. A doua zi dimineața, plină de bucurie ne-a mărturisit că nu a simțit nici o durere, a putut mișca mâna, așa încât în acea după-masă a pregătit plăcinte pentru întreaga familie, lucru care nu l-a mai putut face de luni de zile.
Într-o altă dimineață binecuvântată de Tatăl, sora Mieluț Maria ne-a oprit pe toate la încheiere și ne-a mărturisit cum Domnul i-a vorbit într-o noapte că dacă are credință la rugăciunea de dimineață cu surorile, ea va primi vindecare. Slăvit să fie Domnul că minunea a avut loc în acea dimineață când slava Domnului s-a coborât din plin peste noi, iar noi L-am lăudat pentru biruință și pașii pe care îi făceam în credință.
Veneam pline de bucurie la rugăciune.
Domnul ne-a învățat să ne rugăm pentru acele lucruri care sunt după voia Lui și nu lucruri egoiste. Am devenit mai puternice și suntem pregătite să primim ceea ce Dumnezeu vrea să ne dea, fiind gata să plătim prețul rugăciunii. Dumnezeu revarsă în continuare har și binecuvântare peste familiile bisericii noastre.
În continuare mijlocim pentru puterea de a fi mijlocitoare și ne rugăm ca să crească numărul mijlocitorilor în țara noastră și nu numai. Am simțit încurajarea Domnului când una dintre surorile plecate din biserica noastră în Belgia, sora Anamaria Șule, mi-a spus că Dumnezeu i-a pus pe inimă să inițieze un astfel de grup în biserica de una face parte acum.
Tot harul este al Domnului nostru care ne dă puterea să facem aceste lucrări prin El!
Ce aţi învăţat, ce aţi primit şi auzit de la mine şi ce aţi văzut în mine, faceţi. Şi Dumnezeul păcii va fi cu voi. Pot totul în Hristos, care mă întăreşte. Filipeni 4:9,13
Mulțumesc pentru răbdarea cu care ați citit,
