De ceva vreme mă frământă o întrebare: de ce majoritatea oamenilor în ultimul timp e preocupată , as zice obsedata de-a dreptul, de sănătate sau mai bine zis de menținerea sănătății și implicit a vieții cat mai mult timp?
Oriunde te întorci, orice citești dai peste o rețeta de păstrare a sănătății.
Putem constata că sunt pline televiziunile, internetul sau ziarele de sfaturi și rețete cum sa fii mai sănătos, ce sa consumi, cat sa dormi, ce sport e mai benefic păstrării sănătăți. Suntem obsedați de acest subiect, dar oare ne gândim că e mai important sa avem sufletul sănătos și păstrat viu decât trupul?
Sufletul, căruia mulți nu-i acorda prea multă atenție, din păcate, e ceea ce va rămâne și va trăi veșnic spre deosebire de trup care la un moment dat tot se va “desface ” asemeni unui cort cum zice apostolul Pavel.
Oricât s-ar dori prelungirea anilor vieții chiar prin transplantul de organe, in unele cazuri ,tot va fi un sfârșit al vieții pământești. De aceea cred că e mai important sa dam hrană și îngrijire sufletului pentru a fi sănătos decât să fim obsedați de viața și sănătatea fizică.
Da trebuie avut grijă și de sănătatea fizică, întrucât trupul nostru e templul Duhului Sfânt, dar nu să fim acaparati de aspectul fizic (cu operații estetice ori sport in exces) sau prelungirea vieții și a stării de bine cu orice preț.
