Relativismul, un adevăr?

Relativismul, un adevăr?

Scriam într-o postare anterioară despre faptul că libertatea de alegere este una dintre cele mai importante și prețioase posesiuni ale unei ființe umane conștiente și că trebuie categoric respectată, dar cum totodată este crucial ca fiecare persoană să (re)cunoască modul abuziv în care este tratat liberul arbitru în această perioadă istorică.

Logica unei minți raționale nu are cum să nu ridice întrebarea: “Dacă ideologia relativistă a postmodernismului este adevărată, s-ar mai putea vorbi oare despre libertate de alegere și liber arbitru?  Dacă totul poate fi orice, oricând, oricum și oriunde, mai există noțiunile de bine și rău, corect și incorect, normal și aberant, adevăr și minciună?”. Generozitatea relativismului ne permite inclusiv aici o gamă variată de răspunsuri: da, nu, probabil, posibil, etc. Cu fiecare întrebare cădem parcă dintr-o confuzie într-alta și mai adâncă și ne învârtim fără noimă printr-un labirint încețoșat în care nu găsim niciun sens clar și nicio direcție logică.

Medici fiind, ne întrebăm ce influență ar putea avea această ideologie asupra domeniului nostru profesional? Este cunoscut faptul că evoluția medicinei se datorează studiilor clinice controlate. Medicina clasică, deductivă, a trecutului (Opinion-Based Medicine) a fost înlocuită în anii `70 de Medicina Bazată pe Dovezi (Evidence-Based Medicine). Aceasta din urmă își clădește noile ipoteze și teorii într-un mod cât se poate de obiectiv pe rezultatele unor studii riguroase de cercetare medicală în urma realizării a numeroase trialuri clinice randomizate. Unul dintre rezultatele Medicinei Bazate pe Dovezi sunt intervalele de referință ale valorilor parametrilor analitici din sângele uman repartizate pe sexe și categorii de vârstă.

Ne confruntăm cu o mare provocare. De ce?

Să presupunem că un pacient în vârstă de 10 ani își exercită dreptul de liber arbitru și alege să (se) creadă și să (se) simtă ca o persoană de 50 ani. I se respectă această decizie și i se determină un set de analize medicale. Conform căror intervale de referință ar trebui interpretate rezultatele? Organismul său are 10 sau 50 ani? Dacă rezultatele îi sunt interpretate conform vârstei reale, respectiv cea de 10 ani, i se încalcă dreptul de alegere și liberul arbitru.

Sună cu adevărat confuz, însă ne izbim de o situație asemănătoare când analizele medicale trebuie interpretate conform sexului pacientului.  Valorile normale diferă. O valoare a unui hormon, spre exemplu, este considerată crescută la un pacient de sex masculin, pe când aceeași valoare hormonală se încadrează în intervalul normal de referință în cazul unei paciente de sex feminin.

Aparatele și sistemele organismului sunt interconectate, funcționalitatea lor este într-o strânsă interrelație și fiecare organ deservește, respectiv depinde de un altul. Orice încercare de transformare a ritmului și/sau aspectului normal de creștere și dezvoltare fiziologică a organismului conform programării genetice intrinseci prin intervenții de natură fizică și/sau medicamentoasă produce dezechilibru metabolic, hormonal, imunitar, microbiologic, etc., chiar până la nivel de genom (AND celular).

Dar până la urmă, relativismul nu trebuie raportat în mod obligatoriu la nimic.

El este și rămâne… relativ.

Dr. Dan și Paula Dejeu

Sharing is caring!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*